desi victor are blogul lui, am simtit nevoia sa scriu si aici despre el. pentru ca in curand face 1 an... nici nu stiu cand a trecut. mi se pare cel mai important (evident, dupa ce va mai trece inca un an, voi spune ca primii 2 ani sunt cei mai important, si asa mai departe) este important pentru ca a evoluat un pui de om. cateodata ma uit la el si raman in extaz...adica raman muta. ca mama ar trebui sa vorbesc cu el tot, timpul sa ma joc cu el, etc. fac asta, dar uneori pur si simplu ma uit la el. m-as uita ore intregi, sa-l studiez, sa vad cum face el lucruri noi, cum pune cuburi unul peste altul sau cum baga castronele unele in altele. mi se pare fascinant sa il aud cum se exprima, ce sunete scoate in timp ce se concentreaza sa faca ceva, plus mutrita aia cu botic cand e super concentrat si un pic nervos... si ma uit la el. ma uit cum invata in cateva minute sa faca ceva nou. cum ieri se ridica in picioare sprijinindu-se si de o mana, iar azi face genoflexiuni in toata regula. cum se urca el in pat si cum se da jos, chiar si din patul lui, unde ramane putin agatat si face un salt in necunoscut ca sa ajunga cu picioarele pe podea. dar el stie ca e acolo si isi da drumul...
face multe lucruri. fata de acum o saptamana acum parca stie sa dea pagini la reviste... si totusi jucaria lui preferata e telecomanda, pe care a trantit-o si dezmembrat-o de o mie de ori si care inca merge...
i-am luat periuta de dinti, speciala, moale, de cauciuc. o roade, si saliveaza ca un robinet. fac si greseli. ieri am iesit in parc cu el, si m-am mirat mereu ce tare saliveaza, de sub suzeta... abia cand am ajus cu el acasa am observat ca el avusese tot timpul in gura o samanta de dovleac... si nu s-a inecat cu ea. inca nu s-a inecat cu nimic, de la inceput a stiut sa tuseasca si sa scuipe. asa am descoperit si samanta....a scuipat-o el... destept baiat. nu imi mai incap in piele de bucurie cand consider eu ca e tare destept. azi i-am dat 5 castronelede diverse culori: 2 nuante de verde, 2 de albatru si unul roz. pe cel roz l-a ignorat, iar pe celelalte le-a pus cate 2, albastre separat si verzi separat. si s-a chinuit ceva pana a reusit sa le grupeze. dar parca asta voia. evident, cand l-am intrebat de cel roz, a venit si la luat si pe el. le-a amestecat apoi, si eu ma intreb daca nu a fost doar o coincidenta, sau cu cel roz voia sa faca freestyle..
oricum, am un copil frumos, destept si cuminte. manaca bine, doarme bine, nu a fost bolnav decat o data, a avut rosu in gat... visul oricarei mame. si tot imi vine sa plec si sa-l las uneori. asta poate pentru ca sunt si mama si tata. nu am asteptam sa fie asa greu. as vrea uneori sa pasez si eu ceva cuiva, spalatul, hranitul, schimbatul.... nu am poze impreuna cu el...eu sunt fotograful anonim. el are mii de poze, eu cateva cu el, cand m-am gandit eu sa rog pe cineva sa ma prinda si pe mine in poza... dar vine tati peste 10 zile, si nu mai pleaca. s-a gandit el pana la urma ca e mai important sa stea cu noi acasa, sa-l vada pe victor crescand. poate cu el acasa invata sa zica si tata. cu toate ca a zis, o saptamana dupa ce a plecat el. numai ta-ta zicea. apoi gata, nu a mai zis deloc.
aa, si chiar este instinctiv coboratul din pat cu picioarele inainte.!!!asta dupa ce cade de 2 ori in cap si dupa ce ii arat macar o data cum se coboara :D