Calutul
Eu calutul mi-l iubesc
Coada, coama-i netezesc
Si-o sa plec in goana mare
Sa va vad pe fiecare.
Calutul di di di
E frumos si naravas
Tropa, tropa prin oras
E calutul di,di,di
Prieten bun pentru copii.
Campionul
Una, două, afara plouă
Trei, patru, merg la teatru
Cinci, şase, spăl la vase
Şapte, opt, mănânc compot
Nouă, zece, apă rece
Am un campion.
Cantec
de George Cosbuc
A venit un lup din crang
Si-alerga prin sat sa fure
Si sa duca in padure
Pe copiii care plang.
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu c-o nuia:
"Hai la maica sa te joace"-
- "Lup flamand cu trei cojoace,
Eu chemam pe lup incoace,
El fugea-ncotro vedea.
Ieri pe drum un om sarac
Intreba pe la vecine:
"-Poarta-se copiii bine?
Daca nu, sa-i var in sac!"
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu si i-am spus"
-"Puiul meu e bun si tace
Nu ti-l dau si du-te-n pace!
Esti sarac dar n-am ce-ti face!
Du-te, Du-te!" Si s-a dus.
Si-a venit un negustor
Plin de bani, cu valfa mare,
Cumpara copii pe care
Nu-i iubeste mama lor
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit si l-am certat:
-"N-ai nici tu, nici imparatul
Bani sa-mi cumpere baiatul!
Pleaca-n sat ca-i mare satul,
Pleaca, pleaca!" Si-a plecat.
Catelasul Azorel
Catelasul Azorel
Sta-n ograda chiar la el
Dar de intra cineva
El de-ndata latra asa: Ham, ham, ham.
Catelus cu coada scurta
-Catelus cu coada scurta
Cum ti-ai petrecut la nunta?
-Am fost mare bucatar
La friptura si gratar
S-am dansat cu-o pisicuta
S-am calcat-o pe labuta
..........Miau
Catelus cu parul cret
Catelus cu parul cret,
Fura rata din cotet.
El se jura ca nu fura
Si l-am prins cu rata-n gura
Si cu ou-n buzunar,
Hai la Sfatul Popular.
Nu ma duc c-am fost o data
Si am cazut cu nasu'-n balta.
Catelusul
Un catel cit portocala
Se juca de-a alandala
Cu o minge de hirtie
Rosie si albastrie
Cu piciorul si cu gura
O prindea, o da de-a dura,
O-ntorcea si o-nvirtea
Si deloc nu obosea.
Catelusul schiop
Elena Fargo
Eu am numai trei picioare,
Si de-abia mã misc: top, top,
Râd când mã-ntalnesc copiii,
Si mã cheama "cuciu schiop".
Fratii mei ceilalti se joaca
Cu copiii toti, dar eu
Nu pot alerga ca dansii,
Ca sunt schiop si cad mereu!
Si stau singur toata ziua
Si plâng mult când mã gandesc
Ca tot schiop voi fi de-acuma
Si tot trist am sã traiesc.
Si când mã gandesc ce bine
M-as juca si eu acum,
Si-as latra si eu din poarta
La copiii de pe drum!...
Cat sunt de frumosi copiii
Cei cuminti, si cat de mult
Mi-ar placea sã stau cu dansii,
Sã mã joc si sã-i ascult!
Dar copiii rai la suflet
Sunt urâti, precum e-acel
Care m-a schiopat pe mine,
Si nu-i pot iubi de fel...
M-a lovit din rautate
Cu o piatra în picior,
Si-am zacut, si-am plans atata,
De credeam ca am sã mor...
Acum vine si-mi da zahar
Si ar vrea sã-mi fie bun,
Si-as putea sã-l musc odata
De picior, sã mã razbun,
Dar il las asa, sã vada
Raul, cã un biet catel
Are inima mai buna
Decât a avut-o el.
Ce am
Am un nas, pe obraz, unu
Ochi am doi ca si voi, 1, 2
si mai am cinci degetele,
parca sunt lumanarele,
1, 2, 3, 4, 5.
CE TE LEGENI
Mihai Eminescu
Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt,
Cu crengile la pământ?"
De ce nu m-aş legăna,
Dacă trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creşte
Şi frunzişul mi-l răreşte.
Bate vântul frunza-n dungă -
Cântăreţii mi-i alungă;
Bate vântul dintr-o parte -
Iarna-i ici, vara-i departe.
Şi de ce să nu mă plec,
Dacă păsările trec!
Peste vârf de rămurele
Trec în stoluri rândunele,
Ducând gândurile mele
Şi norocul meu cu ele.
Şi se duc pe rând, pe rând,
Zarea lumii-ntunecând,
Şi se duc ca clipele,
Scuturând aripele,
Şi mă lasă pustiit,
Vestejit şi amorţit
Şi cu doru-mi singurel,
De mă-ngân numai cu el!"
Chipul cifrelor ( Al. Şahighian)
1 parcă e un baţ
Şugubăţ.
Poartă chipiul tras,
Cu cozorocul pe nas.
2 se-ndoaie uşor
Pe picior,
Gatul, vezi, e cam aşa
Cum îl are lebăda.
3 a fost un ineluş
Pe deget învartecuş.
Meşterul l-a rupt în două
Să-i dea folosinţă nouă.
4 scaun ar părea.
Cu spătarul în podea
Şi picioarele în sus.
Cine oare-aşa l-a pus?
5 se pare că mă-nşel,
E o seceră de-oţel.
Dar, deşi unealta-i nouă,
Coada ei e frantă-n două.
6 e un melc rotit
În casuţa răsucit.
Parcă-ar vrea să se răstoarne
Şi sa scoat-n grabă coarne.
7 parcă-ar fi o coasă.
Nu vă temeţi, nu-i tăioasă.
Are coadă lungă,
Să-i ajungă.
8 e-aşa ca un colac
Cu miere, cu mac.
Nu-l mancaţi,
Că vă-nşelaţi.
9 un carlig să fie?
Cine ştie?
Este greu de-asemuit.
Dar e nouă, negreşit.
10 vă trimite vestea
Că s-a încheiat povestea
Şi-a semnat, precum îmi pare:
Un băţ c-un covrig la spinare.
Cine nu se spalå
Gh. D. Vasile
Cine nu se spalå
De magiun si tus
Nu e bun de scoalå,
E un purcelus!
Dar copiii-atå
Fug la spålåtor,
Fiindcå au dulceatå
Toti pe botisor!
Hai si tu, ca-n toamnå
Mergi in clasa-ntâi!
Altfel, stii ce-nseamnå?
Purcelus ramåi!
Cîntec de adormit MiţuraTudor Arghezi
Doamne, fă-i bordei în soare,Într-un colţ de ţară veche,Nu mai nalt decît o floareŞi îngust cît o ureche.Şi-n pridvor, un ochi de apăCu o luntre cît chibritul,Ca-n crîmpeiul lui să-ncapăCerul tău şi nesfîrşitul.Dă-i un fluture blajinŞi o broscă de smarald.Şi-n pădurea de pelinFă să-i stea bordeiul cald.Şi mai dă-i, Doamne, vopseleŞi hîrtie chinezească,Pentru ca, mînjind cu ele,Slova ta s-o smîngălească.Şi cînd totul va fi gataS-o muta la ea şi tata.
Cintec de leaganIon Minulescu
Nani, nani...Dormi in paza nesecatului izvorDe priviriCe te-nfasoara ca-ntr-o haina de matase,Nani, nani...Ochii mamei au vegheat intreaga noapte,Si-acum dormi, caci obosite dorm si florile din vase,Si parfumurile lor,Toate, unul cite unul, pe-al tau leagan se cobor.Nani, nani...Dormi in vraja-mpletiturilor de soapteCe patrund printre perdeleSi te-ndeamna;Dormi, caci somnul a cuprins de mult gradina-Lacul,nuferii,castanii,stinjeneiisi glicina-toate dorm.Dorm toate-n paza albelor priviri de stele...Dormi si tu-Prin candelabre, iata, -adoarme si lumina,Dormi,Si somnul tau sa fie mai senin ca infinitulOglindit in necuprinsii ochi albastri de femeie.Visul tau sa fie visul Insulelor Boromee,Visul tau sa fie totul,Tot, precum e rasaritulInceputul celor bune si sfirsitul celor rele.Nani, nani,Dormi in paza Ursitoarelor,Si aniiSa te-mbrace-n infinitul fericirii.Nani, nani...
Cîntecul şcolarilor de clasa întîiVioleta Zamfirescu
Cling, clang, clopoţelul sunăBinişor, doi cîte doi,Clasa e curată lunăBăncile sînt toate noi.Alfabetul ca păunulStă-n coperţi de vinilin,Mîndru, mîndru, că nici unulDe la a la zet nu-l ştim.Dar îl desenăm cu-ncetul,Ba un băţ, ba un cercel,Învăţăm noi alfabetul,Cling, clang, sună clopoţelul!
Ciupercuţa cu papuci
Ciupercuţa cu papuci A pornit-o pe cărare - Unde te duci? Unde te duci? Strigă Izma şi-o Cicoare.La oraş dragele mele, Îi răspunse ea voioasăCa să-mi cumpăr picăţele Si-o umbrelă mai frumoasă. Ia-mi şi mie o umbreluţă Că sunt mică şi drăguţăSi aş vrea să fiu ca tineO ciupercă foarte bine.
Closca
de Elena Farago
Cot-cot-cot, Cot-cot-cot, Fac si eu ce pot, ce pot Cot-co-dac, Cot-co-dac, Puii sã-mi impac... Ciugulesc, Mã zbârlesc, Si mi-i chem, mi-i chem mereu, Ca nu-i las, Nici un pas, Far'de mine, eu. Si le-adun Ce-i mai bun -- Si seara, cu drag, le spun Cot-co-dac, Cot-co-dac, Basme sã-i impac. Clonc-clonc-clonc, Clonc-clonc-clonc, Si-i adorm apoi asa, Incalziti Si paziti Sub aripa mea.
Closca cu sapte pui
Elena FargoPuii mamii, pui,pui,pui, Are closca sapte pui- Cinci pestriti, unul baltat, Numai unul e motat Si curat si incaltat.
-Spune-mi, puiule, si mie De ce-ti face numai tie Mama ta, ciorapi si ghete, Si iti leaga mat in plete?
Oare fratiorii tai Sunt asa de prosti si rai, Sau poate ca mama ta O fi lenesa ori rea?
Spune puiul:-Mama mea Nu-i nici lenesa, nici rea Dar e trista, vai de ea, Caci ii fac rusine multa Fratii mei si n-o asculta, Ca de-i cheama, fug pe-afara, Ca de-i prinde, plang si sbiara,- Si de-aceea-s nespalati Si desculti si nemotati.
Dar eu stau cu mama mea Si mi-i drag s'ascult de ea; Si de-aceea sunt motat Ca-s cuminte si curat.
Cocostarcul
Cocostarcul a venit
Ostenit de cale
Si in sat a poposit
Tocmai pe o vale.
Se plimba cu pasul rar
ca la promenada
Asteptind dintr-un umbrar
vreun broscoi sa-i cada.
Dar un ala, un brotac,
sa-l auda targul,
A strigat odata: "Oac!"
-Uite... Cocostarcul!
Colind - Mos Craciun, Mos Craciun
Mos Craciun! Mos Craciun,la casa de om sarac,s-a gatat faina-n sacsi n-avem sa-ti dam colac.Mos Craciun! Mos Craciun,toate saptamanilene-am ostenit miinilesi-am adunat grinele.Mos Craciun! Mos Craciun,pe toate razoarele,pe toate ogoarele.Mos Craciun! Mos Craciun,slujim slujba satuluitarina bogatului,pajura imparatului.Mos Craciun! Mos Craciun,pe toate cararileiti cintam cintarile,ardem luminarile.Mos Craciun! Mos Craciun
Colinda - Asta-i seara serilor
Asta-i seara serilor
cu-nfloritul merilor
cu trecutul vadului
si gatitul bradului
cu cititul stelelor
si-alungatul relelor.
Fa-ti de grija, gazda buna
sa-mpletesti alta cununa
din firut de maieran
sa-ti ajunga inc-un an
drumul spre Isus Hristos.
Ramai gazda sanatos
ramai gazda bun crestin
langa paine, langa vin
si cu tot belsugu-n casa
dupa firea ta miloasa
si curat si primenit
multamim ca ne-ai primit
si cu drag ne-ai ospatat
din ce Dumnezeu ti-a dat.
Colinda - Azi e miercuri, maine-i joi
Azi e miercuri, maine-i joi
Vine Domnul pe la noi
Insa de vazut il vede
Numai omul care crede,
Numai omul care stie
ca vecia nu-i pustie
si gaseste staruinta
intr-o cale de credinta,
si posteste si se-nchina
si aprinde-n prag lumina,
si se roaga la icoane
si da sfintilor plocoane,
iar saracilor pomana
din stransura sa de mana
numai el se-nvredniceste,
cand Isus ii porunceste,
si intinde masa mare
in ajun de sarbatoare
prin Craciun crestin si sfant,
pace voua pe pamant.
Colinda - Casa in care-am intrat
Casa in care-am intrat
e de binecuvantat
dupa legea crestineasca,
numele sa-si implineasca
si-ntre lumanari aprinse
mesele sa-i fie-ntinse
si-ncarcate de bucate...
Sa traiti in sanatate
si-n unire si-n cinstire,
ca ne-ati dat adapostire.
Colinda - Pe podele de nuiele
Pe podele de nuiele
duc copii-n palme stele
sa le lase pe la case
unde-s gazdele miloase
si cu dragoste crestina
duc copiii-n pumni lumina
drumu-i greu, zapada-i mare
vin copiii pe carare
sa tot taie neaua in doua
duc copii-n gene roua
si tot canta din colinde
pana gerul nu l-o prinde
pana vremea nu le-o trece
pe poteci sub luna rece
prin fuioare de ninsoare
duc copiii-n suflet soare
sa-l imparta cu iubire
ca un leac de implinire
de tot raul care-n gheata
duc copiii-n cantec viata
si-n cuvinte daruri sfinte
de la Dumnezeu - parinte
toti le poarta sa le-mparta
de Craciun din poarta-n poarta.
Colinda - Primeneste-ti gazda casa
George Tarnea
Primeneste-ti gazda casa,
umple vadra, pune masa,
fa poteca prin gradina
si-n pridvor tine lumina,
ca venim de multisor,
drumul nu ne-a fost usor,
tot prin viscol, tot prin gloata,
ziua toata, noaptea toata,
gerul iernii ne-a patruns
dar de-ajuns tot am ajuns,
sa-ti cantam, sa-ti colindam,
vestea Nasterii sa-ti dam
sa te bucuri, sa te-nchini,
de belsug pentru gradini,
de mioare prin ponoare,
de credinta si de soare,
de noroc la iarmaroc,
de copii pe langa foc.
Colinda - Un crestin s-a-nvrednicit
Un crestin s-a-nvrednicit,
dupa cat a fost muncit,
din stransura sa frumoasa,
sa ne-ntinda noua masa...
Si-a dat tot in asta seara,
de cerut n-a vrut sa ceara,
fara numai o colinda
la colacul prins in grinda,
la coconi si la mioare...
Tine-l Doamne, drept sub soare,
tine-l bine si-n cinstire,
ca ne-a dat adapostire
tine-l, Doamne, inca minte
pentru firea sa cuminte
ca pe toti ne-a strans in casa
si a stat cu noi la masa
si-a primit cu suflet bun
vestitorii de Craciun,
in iubire si credinta,
cu intraga lui fiinta,
cu intreaga lui avere,
tine-l Doamne, in putere.<
Colinde, colinde
Mihai Eminescu
Colinde, colinde!
E vremea colindelor,
Caci gheata se-ntinde
Asemeni oglinzilor
Si tremura brazii
Miscând ramurelele,
Caci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.
Se bucur' copiii,
Copiii si fetele,
De dragul Mariei
îsi piaptana pletele,
De dragul Mariei
Si-a Mântuitorului
Luceste pe ceruri
O stea calatorului.
Copil cuminte (Murdarel)
Batista mea-i micuta
Si nasu-i mititel.
Voi fi copil cuminte
Sa am grija de el
Sa nu zica lumea
Uita-l pe murdarel!
Craciunul copiilor
Octavian Goga
Dragi copii din tara asta,
Va mirati voi cum se poate,
Mos Craciun, din cer de-acolo,
Sa le stie toate, toate.
Uite cum: va spune badea...
Iarna'n noapte, pe zapada,
El trimite cate-un inger
La fereastra ca sa vada...
Ingerii se uita'n casa
Vad si spun, iar mosul are
Colo'n cer, la el in tinda,
Pe genunchi o carte mare.
Cu condei de-argint el scrie
Ce copil si ce purtare...
Si de-acolo stie Mosul,
Ca-i siret el, lucru mare.
Creion
Tudor Arghezi
Fă-te, suflete, copil
Şi strecoară-te tiptil
Prin porumb cu moţ şi ciucuri,
Ca să poţi să te mai bucuri.
Strînge slove, cărţi şi pană.
Dă-le toate de pomană
Unui nou învăţăcel,
Să se chinuie şi el.
Gîndul n-o să te mai fure
Prin zăvoaie şi pădure,
Cu ecoul de cuvinte
Care-ngînă şi te minte.
Cînd tristeţile te dor,
Uită tot şi tîlcul lor.
Cum vorbesc animalele
Mita zice: Miau-miau-miau,
Unde-i brinza ca s-o iau.
Grivei zice: Ham-ham-ham,
Cum as roade-un os dar n-am.
Vaca zice: Mu-mu-mu,
Nu-mi vad vitelusul, nu.
Calul zice: Iha-ha,
Vino, minzisor, nu sta.
Rata zice: Mac-mac-mac,
Bine e sa-noti pe lac.
Gisca zice: Ga-ga-ga,
Pin-la riu cum as zbura.
Puii zic: Piu-pii, piu-pii,
Nu ne chinuiti, copii.
Cumpãr fricã
de Georgeta Moraru
Pe-un drumeag,
Un mosneag
Merge-ncet, sontâc-sontâc
Este luna lui Cuptor
Si prin cerul fãrã nor
Se dau grauri bâldâbâc.
În mireasma de pelin,
Linistea fosneste lin,
Mângâind ponoarele
Aurii ca soarele.
Dupã dâmb,
Drumul strâmb
Ocoleste înspre sat.
Mosul calcã apãsat;
Colbul, fumegând sub mers,
Urma pasilor i-a sters...
Târâie lãcustele,
Fluturându-si fustele...
Pasi-l duc fãrã de numãr.
Îi atârnã pe un umãr
Douã traiste mãricele.
Ce o fi având în ele ?
Iatã-l, a ajuns în sat.
Soarele s-a mai lãsat
Pe o rânã, spre apus.
Sfârâind usor din fus,
Bunicutele, în drum,
Torc din caiere de fum.
Mosul, tot urmându-si pasul,
Slobozi deodatã glasul:
-Cumpãr fricã! Cumpãr fricã,
Fie mare, fie micã!
De prin case ies grãmadã
Tineri si bãtrâni sã-l vadã
Si-l ascultã cu mirare
Cum tot strigã-n gura mare.
-Mosule, pãi cum adicã,
S-ar putea sã cumperi fricã?
-Stati putin si veti vedea!
Ia chemati copii-ncoa!
Tâncii se adunã-n grabã,
Iar mosneagul îi întreabã:
-Iaca tu, cã esti mai mare,
Zi, de ce ti-e fricã oare?
-Pãi... de câini ... cã mã mãnâncã
Si-apoi de-ntuneric încã.
Zice mosul:-Nu ai vrea
Sã-mi vinzi mie frica ta?
Ti-o plãtesc cu patru mere
Si o lingurã de miere.
-Eu? ti-o vând, dar nu stiu cum?!
Atunci mosul, cum-necum,
Doar cã-l scuturã de chicã
Si îi ia un pumn de fricã.
Toti fac ochii mari deodatã
Îmbulziti în juru-i roatã
Si se-naltã pe picioare:
Cum aratã frica oare?
O fi neagrã ori verzuie?
Galbenã ca o gutuie?
Ca un vierme? Ca un cui?
Însã mosul, nimãnui
Nu aratã frica luatã,
Ci îsi vârã deîndatã
Pumnul strâns într-o desagã
Si la loc din nou o leagã.
Apoi din cealaltã scoate
Patru mere minunate,
Miere dintr-un gavanos
Si plãteste bucuros,
Cum tocmise la-nceput.
Iar acum, cã au vãzut,
Toti copii se îndeasã
Sã îi vândã marf-aleasã:
Fricã de scãldat, de foc,
De stat singur într-un loc,
Fricã de vreun soarec mic
Sau... chiar fricã de nimic.
Ba, Ionut al nu stiu cui,
Se temea de umbra lui!
Toti buluc, fac gurã mare,
Vrea s-aducã fiecare
Marfã multã si de pret
La ciudatul precupet:
Cã de nuci si mere rosii
Poftã au toti mâncãciosii!
Râd mãicutele-n pridvor,
De strãdaniile lor;
Râde mosul sub mustãti
Si împarte bunãtãti,
Pânã când a cumpãrat
Toate fricile din sat
-Mosule, ce faci cu ele ?
El se uitã la bocele
Si sãltându-le pe spate,
Le rãspunde: - Mã nepoate,
Frica la nimic nu-i bunã!
Când în traista mea s-adunã
Fricile din nouã sate,
Eu pornesc atunci cu toate
Si le-azvârl în marea largã,
De pe lume sã se steargã,
Iar sãmânta lor sã piarã!
...Seara usurel coboarã,
Aprinzând pe la feresti
Lãmpile pentru povesti....
..Si unchiasul a plecat.
Parcã n-a fost niciodat'!
Colbul, fumegând sub mers,
Urma pasilor i-a sters...
De se-ntâmplã sã-ntâlnesti
Nu asa.. doar în povesti
Ci aievea, pe mosneag,
Tu întâmpinã-l cu drag
Si de vrei sã fi voinic,
Vinde-i frica pe nimic.
De-ti dã mosul patru mere,
Ospãteazã-te cu ele
Si de n-ai sã uiti cumva
Sã-l saluti din partea mea.
Cutu-cutu
Cutu-cutu na Grivei
Mamaliga daca vrei.
Daca nu,
O dau la cos Si-o dau maine
La cocos.
Cuvantul bun al mamei
Cuvantul bun al mamei
Nu-l lepada copile
Cat va mai fi pe lume
Sa ai urechi si zile;
Ci-nseamna-ti-le bine
Sa i le-asculti pe toate
Ca nu-i pe lume nimeni
Ca ea sa ti le-arate.
Nici pilda buna-a tatei
N-o lepada in viata
Spre tot ce-i vrednicie
S-o ai mereu in fata,
Ci calea buna-n care
Parintii te-ndrumeaza
Cu inima intreaga
Iubeste-o si-o urmeaza.
Posts
