adica bunici pentru copil. eu am, dar sunt in orase diferite, altele decat cel in care stau eu. si sunt tare fericita cand ii vizitez, si pe unii si pe ceilalti, ca mai pot delega. adica se mai ocupa si altcineva de victor. ca de una singura e tare greu. devine uneori insuportabil sa fii single mother. oricat ar fi copilul de cuminte, tot iti vine sa ii tragi una. e obositor psihic, nu fizic. nu te poti fofila de la nici o indatorire, esti obligata sa le faci pe toate. si tare ai mai vrea uneori sa stai si sa nu faci nimic. insa de cele mai multe ori nu poti.
asa ca acum sunt la parintii mei. momentan mama mea se ocupa de el iar eu stau la bucatarie si fumez linistita. il aud vorbind, chitaind... stiu ca e cineva cu el si nu imi bat eu capul. sper ca asta nu ma face o mama denaturata...si asa am impresia uneori ca sunt prea degajata. copilul meu are voie sa se joace cu aproape orice si sa bage in gura cam tot ce gaseste. copilul meu mai si plange, mai sta si singur, mai si cade si nu panicheza maica-sa chiar daca el urla. "sus, mami, sus victor" e de obicei suficient. se mai loveste, "asta e, mami se mai intampla" . nu face baie in fiecare seara, ca nu se poate murdari foarte tare, nu? si servetelele pamperi sunt bune uneori sa facem o baita scurta si cuprinzatoare...si e sanatos, vesel, merge, vorbeste mult, mananca bine, e curios peste poate.... deci ceva fac eu bine..