Crizele de isterie ale copilului
Cum poate incepe o criza de isterie?
Poate ca intr-un anumit moment va bucurati impreuna cu copilul de masa la restaurant, iar in clipa urmatoare protesteaza, scanceste si tipa cat il tin plamanii din cauza ca i s-a indoit paiul din paharul cu suc. Apar scene de groaza, zbieraturi, lacrimi mari de crocodil si multa energie depusa. Pare de ne-oprit.
Mai ales copiii intre 1 si 3 ani sunt predispusi unor astfel de episoade.
Crizele de isterie sunt reactii de frustrare
Desi v-ar putea ingrijora posibilitatea de a creste un mic tiran, linistiti-va – la aceasta varsta, este putin probabil sa faca o criza de isterie numai pentru a fi manipulativ. Mai probabil, are o cadere ca reactie a frustrarii.
Claire B. Kopp, profesor de psihologie comportamentala aplicata la California's Claremont Graduate University, atribuie o mare parte a problemei dezvoltarii neuniforme a limbajului.
„Bebelusii incep sa inteleaga mult mai multe dintre cuvintele pe care le aud, insa aptitudinile lor de a le exprima sunt atat de limitate“, spune ea. Cand copilul nu poate exprima ce simte sau ce doreste, ii creste frustrarea.
Ce trebuie sa faceti in timpul unei crize de isterie?
In primul rand, nu va pierdeti calmul. O criza de isterie nu este un lucru prea placut de vazut.
In afara de faptul ca da din picioare, tipa sau se arunca pe jos, copilul poate avea in repertoriu urmatoarele manifestari: sa arunce obiecte, sa loveasca si chiar sa-si tina respiratia pana devine albastru.
Cand copilul este in toiul crizei de isterie, este putin probabil sa asculte argumente rationale, desi va raspunde – in mod negativ – la tipetele sau amenintarile dumneavoastra.
„Am descoperit ca, pe masura ce tipam mai tare la Andrei sa se opreasca, devenea si mai nestapanit“, spune mama unui copil de 2 ani. In schimb, a descoperit ca ceea ce functioneaza este sa se aseze si sa stea cu el pana ii trece furia.
Nu il lasati singur in timpul unei crize de isterie
Este o buna idee sa stati cu copilul in timpul crizei sale de isterie. Oricand de tentant vi s-ar parea sa iesiti repede din camera, el s-ar putea simti abandonat. Furtuna emotionala prin care trece poate fi inspaimantatoare pentru el, si va aprecia faptul ca va aflati in preajma lui. Unii experti recomanda sa ridicati copilul si sa-l tineti in brate daca se poate (adica daca nu se zbate prea tare), spunand ca va considera reconfortanta imbratisarea dumneavoastra. Insa altii spun ca este mai bine sa ignorati criza pana cand se calmeaza copilul, in loc de a-i rasplati comportarea negativa. Prin incercari repetate, veti afla care abordare este cea potrivita pentru copilul dumneavoastra.
Nu cedati si nu negociati in timpul unei crize de isterie
Amintiti-va ca dumneavoastra sunteti adultul. Indiferent cat de mult continua criza, nu cedati unor cereri absurde, nici nu negociati cu copilul care tipa. Mai ales daca sunteti in public, este foarte tentant sa cedati ca si metoda de a incheia episodul. Incercati sa nu va faceti griji despre ceea ce cred altii – orice parinte a trecut prin asta.
Cedand nu veti face decat sa invatati copilul ca o criza este o metoda buna de a obtine ce doreste si sa pregatiti terenul pentru viitoare probleme de comportament. In afara de asta, copilul dumneavoastra este deja speriat de faptul ca si-a pierdut controlul. Ultimul lucru pe care are nevoie este sa-l simta este ca si dumneavoastra ati pierdut controlul asupra situatiei.
Daca intrece masura?
In cazul in care izbucnirea copilului ajunge in punctul in care loveste oameni sau animale, arunca obiecte sau tipa nonstop, luati-l si duceti-l intr-un loc sigur, cum ar fi camera lui. Explicati-i de ce se afla acolo („pentru ca ai lovit-o pe matusa Ana“) si spuneti-i ca veti ramane cu el pana cand inceteaza sa se mai poarte rau. Daca va aflati intr-un loc public – un loc in care se produc cel mai adesea crizele de isterie – pregatiti-va sa plecati impreuna cu copilul pana cand se calmeaza.
„Cand fiica mea avea 2 ani, a facut o criza ingrozitoare la un restaurant pentru ca spaghetele simple pe care le dorise ea aveau patrujel tocat marunt in ele“, isi aminteste o mamica. „Desi am inteles ce o supara, nu am fost dispusa sa-i permit sa intrerupa masa tuturor. Am iesit cu ea afara pana cand s-a calmat“.
Discutati dupa ce trece totul
Cand furtuna se potoleste, luati copilul aproape si vorbiti despre ceea ce s-a intamplat. Manifestati intelegere fata de frustrarea lui si ajutati-l sa-si exprime sentimentele in cuvinte, spunand ceva de genul, „Ai fost foarte furios pentru ca mancarea nu era asa cum ai fi vrut“. Ajutati-l sa inteleaga ca va obtine rezultate mai bune exprimandu-se in cuvinte. Spuneti cu un zambet, „Imi pare rau ca nu te-am inteles. Acum, cand nu mai tipi, inteleg ce vrei.“
Incercati sa anticipati situatiile care ar putea duce la crize de isterie
Fiti atenta la situatiile care le pot declansa si faceti-va un plan pentru a le face fata, in functie de situatie. Daca se produc cand ii este foame, luati gustari cu dumneavoastra. Daca are probleme de a trece de la o activitate la alta, anuntati-l cu blandete inainte de schimbare. Avertizandu-l ca urmeaza sa parasiti locul de joaca sau sa va asezati la masa („Vom manca atunci cand tu si tati terminati de citit povestea “) ii dati o sansa sa se adapteze in loc de a reactiona violent.
Copilul se lupta pentru independenta lui, deci oferiti-i optiuni oricand este posibil. Numanui nu-i place sa i se spuna tot timpul ce trebuie sa faca. Spunand „Ai vrea cartofi sau morcovi?“ in loc de a spune „Mananca morcovii!“ ii veti da senzatia de control asupra situatiei. Tineti cont de cate ori spuneti „nu“. Daca va dati seama ca ziceti „nu“ tot timpul, probabil ca puneti un stres inutil asupra amandurora. Incercati sa va „inmuiati“ un pic si sa va alegeti mai bine bataliile. V-ar distruge intr-adevar programul faptul ca mai stati cinci minute la locul de joaca? Si oare ii pasa cuiva ca micutul are manusi desperecheate?
Urmariti semnele stresului excesiv
Desi crizele zilnice de isterie sunt o parte perfect normala a varstei, trebuie sa fiti atenta la posibilele probleme. A fost agitatie mare in familie? Ati avut o perioada extrem de aglomerata sau stresanta? Au fost tensiuni intre parintii copilului? Toate acestea pot provoca crize de isterie.
Cand se cere sfatul medicului?
Daca dupa 30 de luni copilul face inca zilnic astfel de crize, cereti sfatul medicului. Daca micutul are mai putin de 30 de luni si are trei-patru crize pe zi fara a participa la vreo activitate de rutina, cum ar fi imbracatul sau adunarea jucariilor de jos, iarasi ar trebui sa consultati medicul. Acesta se poate asigura ca micutul nu are probleme fizice sau psihologice serioase si poate sugera metode de a infrunta izbucnirile. De asemenea, cereti sfatul medicului in cazul in care copilul are etape inspaimantatoare in care isi tine respiratia cand este suparat. Exista anumite dovezi ca acest comportament ar fi legat de o deficienta de fier in organism.
Cum poate incepe o criza de isterie?
Poate ca intr-un anumit moment va bucurati impreuna cu copilul de masa la restaurant, iar in clipa urmatoare protesteaza, scanceste si tipa cat il tin plamanii din cauza ca i s-a indoit paiul din paharul cu suc. Apar scene de groaza, zbieraturi, lacrimi mari de crocodil si multa energie depusa. Pare de ne-oprit.
Mai ales copiii intre 1 si 3 ani sunt predispusi unor astfel de episoade.
Crizele de isterie sunt reactii de frustrare
Desi v-ar putea ingrijora posibilitatea de a creste un mic tiran, linistiti-va – la aceasta varsta, este putin probabil sa faca o criza de isterie numai pentru a fi manipulativ. Mai probabil, are o cadere ca reactie a frustrarii.
Claire B. Kopp, profesor de psihologie comportamentala aplicata la California's Claremont Graduate University, atribuie o mare parte a problemei dezvoltarii neuniforme a limbajului.
„Bebelusii incep sa inteleaga mult mai multe dintre cuvintele pe care le aud, insa aptitudinile lor de a le exprima sunt atat de limitate“, spune ea. Cand copilul nu poate exprima ce simte sau ce doreste, ii creste frustrarea.
Ce trebuie sa faceti in timpul unei crize de isterie?
In primul rand, nu va pierdeti calmul. O criza de isterie nu este un lucru prea placut de vazut.
In afara de faptul ca da din picioare, tipa sau se arunca pe jos, copilul poate avea in repertoriu urmatoarele manifestari: sa arunce obiecte, sa loveasca si chiar sa-si tina respiratia pana devine albastru.
Cand copilul este in toiul crizei de isterie, este putin probabil sa asculte argumente rationale, desi va raspunde – in mod negativ – la tipetele sau amenintarile dumneavoastra.
„Am descoperit ca, pe masura ce tipam mai tare la Andrei sa se opreasca, devenea si mai nestapanit“, spune mama unui copil de 2 ani. In schimb, a descoperit ca ceea ce functioneaza este sa se aseze si sa stea cu el pana ii trece furia.
Nu il lasati singur in timpul unei crize de isterie
Este o buna idee sa stati cu copilul in timpul crizei sale de isterie. Oricand de tentant vi s-ar parea sa iesiti repede din camera, el s-ar putea simti abandonat. Furtuna emotionala prin care trece poate fi inspaimantatoare pentru el, si va aprecia faptul ca va aflati in preajma lui. Unii experti recomanda sa ridicati copilul si sa-l tineti in brate daca se poate (adica daca nu se zbate prea tare), spunand ca va considera reconfortanta imbratisarea dumneavoastra. Insa altii spun ca este mai bine sa ignorati criza pana cand se calmeaza copilul, in loc de a-i rasplati comportarea negativa. Prin incercari repetate, veti afla care abordare este cea potrivita pentru copilul dumneavoastra.
Nu cedati si nu negociati in timpul unei crize de isterie
Amintiti-va ca dumneavoastra sunteti adultul. Indiferent cat de mult continua criza, nu cedati unor cereri absurde, nici nu negociati cu copilul care tipa. Mai ales daca sunteti in public, este foarte tentant sa cedati ca si metoda de a incheia episodul. Incercati sa nu va faceti griji despre ceea ce cred altii – orice parinte a trecut prin asta.
Cedand nu veti face decat sa invatati copilul ca o criza este o metoda buna de a obtine ce doreste si sa pregatiti terenul pentru viitoare probleme de comportament. In afara de asta, copilul dumneavoastra este deja speriat de faptul ca si-a pierdut controlul. Ultimul lucru pe care are nevoie este sa-l simta este ca si dumneavoastra ati pierdut controlul asupra situatiei.
Daca intrece masura?
In cazul in care izbucnirea copilului ajunge in punctul in care loveste oameni sau animale, arunca obiecte sau tipa nonstop, luati-l si duceti-l intr-un loc sigur, cum ar fi camera lui. Explicati-i de ce se afla acolo („pentru ca ai lovit-o pe matusa Ana“) si spuneti-i ca veti ramane cu el pana cand inceteaza sa se mai poarte rau. Daca va aflati intr-un loc public – un loc in care se produc cel mai adesea crizele de isterie – pregatiti-va sa plecati impreuna cu copilul pana cand se calmeaza.
„Cand fiica mea avea 2 ani, a facut o criza ingrozitoare la un restaurant pentru ca spaghetele simple pe care le dorise ea aveau patrujel tocat marunt in ele“, isi aminteste o mamica. „Desi am inteles ce o supara, nu am fost dispusa sa-i permit sa intrerupa masa tuturor. Am iesit cu ea afara pana cand s-a calmat“.
Discutati dupa ce trece totul
Cand furtuna se potoleste, luati copilul aproape si vorbiti despre ceea ce s-a intamplat. Manifestati intelegere fata de frustrarea lui si ajutati-l sa-si exprime sentimentele in cuvinte, spunand ceva de genul, „Ai fost foarte furios pentru ca mancarea nu era asa cum ai fi vrut“. Ajutati-l sa inteleaga ca va obtine rezultate mai bune exprimandu-se in cuvinte. Spuneti cu un zambet, „Imi pare rau ca nu te-am inteles. Acum, cand nu mai tipi, inteleg ce vrei.“
Incercati sa anticipati situatiile care ar putea duce la crize de isterie
Fiti atenta la situatiile care le pot declansa si faceti-va un plan pentru a le face fata, in functie de situatie. Daca se produc cand ii este foame, luati gustari cu dumneavoastra. Daca are probleme de a trece de la o activitate la alta, anuntati-l cu blandete inainte de schimbare. Avertizandu-l ca urmeaza sa parasiti locul de joaca sau sa va asezati la masa („Vom manca atunci cand tu si tati terminati de citit povestea “) ii dati o sansa sa se adapteze in loc de a reactiona violent.
Copilul se lupta pentru independenta lui, deci oferiti-i optiuni oricand este posibil. Numanui nu-i place sa i se spuna tot timpul ce trebuie sa faca. Spunand „Ai vrea cartofi sau morcovi?“ in loc de a spune „Mananca morcovii!“ ii veti da senzatia de control asupra situatiei. Tineti cont de cate ori spuneti „nu“. Daca va dati seama ca ziceti „nu“ tot timpul, probabil ca puneti un stres inutil asupra amandurora. Incercati sa va „inmuiati“ un pic si sa va alegeti mai bine bataliile. V-ar distruge intr-adevar programul faptul ca mai stati cinci minute la locul de joaca? Si oare ii pasa cuiva ca micutul are manusi desperecheate?
Urmariti semnele stresului excesiv
Desi crizele zilnice de isterie sunt o parte perfect normala a varstei, trebuie sa fiti atenta la posibilele probleme. A fost agitatie mare in familie? Ati avut o perioada extrem de aglomerata sau stresanta? Au fost tensiuni intre parintii copilului? Toate acestea pot provoca crize de isterie.
Cand se cere sfatul medicului?
Daca dupa 30 de luni copilul face inca zilnic astfel de crize, cereti sfatul medicului. Daca micutul are mai putin de 30 de luni si are trei-patru crize pe zi fara a participa la vreo activitate de rutina, cum ar fi imbracatul sau adunarea jucariilor de jos, iarasi ar trebui sa consultati medicul. Acesta se poate asigura ca micutul nu are probleme fizice sau psihologice serioase si poate sugera metode de a infrunta izbucnirile. De asemenea, cereti sfatul medicului in cazul in care copilul are etape inspaimantatoare in care isi tine respiratia cand este suparat. Exista anumite dovezi ca acest comportament ar fi legat de o deficienta de fier in organism.
Posts
Post a Comment